Revolutia Vitaminei D: Ghid Practic si Inovativ in Medicina Moderna

 
vitamina D
 

Cunoscută și sub denumirea de "Vitamina Soarelui", Vitamina D este obținută atât din alimentație, cât și din procesele de sinteză naturală care au loc în piele sub influența radiațiilor UV-B. Forma cea mai crucială din perspectivă metabolică este vitamina D3, care este sintetizată în piele din 7-dehidrocolesterol sau poate proveni din alimentație sau suplimente.

INTRODUCERE

Vitamina D3 suferă o conversie hepatică în 25-dihidroxivitamina D3, reprezentând principala formă circulantă a vitaminei D3. În final, această formă este transformată la nivel renal în 1,25-dihidroxivitamina D3, cunoscută și sub numele de calcitriol, fiind cea mai activă din punct de vedere metabolic. În afara proceselor hepatice și renale, vitamina D poate fi, de asemenea, metabolizată de către celulele implicate în sistemul imunitar. Astfel, 1,25-dihidroxivitamina D3 se concentrează local în structurile limfoide, care conțin, în mod normal, concentrații ridicate ale acesteia, evitându-se efectele sistemice nedorite ale unor concentrații crescute, precum hipercalcemia și resorbția osoasă accelerată.

SURSE ALIMENTARE DE VITAMINA D

Vitamina D se găsește în surse atât vegetale, cum ar fi anumite specii de ciuperci, cât și animale. Printre cele mai bogate în vitamina D sunt ciupercile Portobello, Maitake și cele din genul Morchella, care conțin natural vitamina D2, cunoscută sub denumirea de ergocalciferol. Sursele alimentare de origine animală, precum peștele gras, ficatul, uleiurile de pește și gălbenușul de ou, conțin vitamina D3 (colecalciferol), care este mai bine asimilată și utilizată de către organism.

RECOMANDĂRI PENTRU UN NIVEL OPTIMAL DE VITAMINA D

În cadrul Conferinței "Vitamina D Actualizare 2011" de la Charité Berlin, un grup format din 22 de experți din întreaga lume au analizat necesitatea schimbării protocoalelor actuale referitoare la suplimentarea vitaminei D.

Cercetătorii au concluzionat că recomandările actuale de 200 UI/zi pentru compensarea insuficientei expunerii la soare sunt neadecvate. Ei subliniază necesitatea suplimentării cu 1000–2000 UI/zi sau 7000–14000 UI/săptămână în lunile de iarnă, în funcție de vârstă, greutate și menținerea unui nivel sanguin de cel puțin 20 ng/ml (25-OH(hidroxi)-Vitamina D).

Conform unui studiu extins realizat în SUA, nivelul optim al concentrării sanguine a vitaminei D ar trebui să fie între 40 și 60 ng/ml, implicând o suplimentare de până la 10000 UI/zi. Institutul de Medicină (IOM – Institute of Medicine) recomandă o doză maximă de siguranță de 4000 UI zilnic. Copiii ar trebui să primească o doză zilnică de 50 UI/kg corp, în timp ce mamele care alăptează au nevoie de 6000 UI/zi.

APLICAȚIILE VITAMINEI D ÎN TRATAMENTUL DIFERITELOR PATOLOGII

În practica medicală curentă, este bine cunoscut rolul vitaminei D în echilibrarea nivelului de calciu și fosfor în organism, esențial pentru menținerea proceselor celulare normale și a unei funcții neuro-musculare optime, precum și pentru modularea procesului de osificare. Vitamina D stimulează absorbția calciului la nivel intestinal prin mecanisme variate, cel mai important fiind susținerea sintezei proteinei de transport a Ca (calbindina) și stimularea activității pompei de Ca2+ dependente de ATP.

Cea mai crucială acțiune a 1,25-dihidroxivitaminei D este de a spori absorbția Ca la nivel intestinal. Ionizarea calciului în tractul digestiv este favorizată de pH-ul acid. Expunerea la aciditatea gastrică sau la substanțele care formează complexe solubile cu Ca sporește absorbția de aminoacizi și săruri biliare, în timp ce expunerea la substanțe care formează complexe insolubile cu calciul (oxalați, acizi grași cu catenă lungă) reduce absorbția.

ROLUL VITAMINEI D ÎN ABSORBȚIA CALCIULUI

Există mai multe procese prin care are loc absorbția calciului, iar unul dintre ele implică absorbția activă (cu consum de energie) a ionului de Ca2+. Absorbția calciului la nivel intestinal este reglată în funcție de nivelul de Ca ionic seric. Scăderea acestuia determină o sinteză crescută de PTH (parathormon), care stimulează formarea de 1,25-dihidroxivitamina D la nivel renal. În plus, vitamina D intensifică activitatea pompei de Ca2+ dependente de ATP, simultan stimulând absorbția de Mg2+ și P. La nivel osos, 1,25-dihidroxivitamina D acționează sinergic cu PTH, stimulând resorbția osoasă.

Carenta de vitamina D conduce la o scădere semnificativă a absorbției intestinale a Ca și la stimularea producției de PTH, rezultând apariția hiperparatiroidismului secundar. Astfel, cantitățile crescute de PTH, generate ca urmare a carentei de vitamina D, vor contribui la corectarea nivelului de calciu prin accelerarea demineralizării osoase. Aceasta poate duce la apariția rahitismului la copii și osteomalaciei la adulți, caracterizate prin demineralizare și deformare osoasă, dureri și predispoziție la dezvoltarea fracturilor osoase.

FAȚA NEVĂZUTĂ A "VITAMINEI SOARELUI"

Studiile recente furnizează informații valoroase cu privire la rolul Vitaminei D în modularea sistemului imunitar, protecția împotriva tumorilor și neuroprotecție.

Modulare Imună:
- Reducerea producției citokinice a limfocitelor T Helper 1 (scăderea producției de IFNγ și IL-1) și promovarea activității limfocitelor T Helper 2 (inhibarea IFNγ și stimularea IL-4), reducerea sintezei de IL-12 și stimularea producției de IL-10, ceea ce duce la reducerea activității limfocitelor T Helper 1 și stimularea limfocitelor T supresoare de tip 1.
- Stimularea imunității innăscute prin promovarea proliferării monocitelor, producția de IL-1 și catelicidina de către monocite și macrofage.
- Un studiu în Japonia a arătat că suplimentarea cu 1.200 UI/zi de vitamina D la școlari în sezonul rece a redus incidenta infecției cu virus gripal A de la 18,6% la 10,8% în grupul tratat.

Protecție Antitumorală:
- Calcitriolul, forma activă a vitaminei D, are proprietăți antitumorale, în special în tipuri de cancer precum cel prostata, carcinomul scuamocelular, pulmonar, ovarian, mamar, pancreatic și de vezica urinară.
- Calcitriolul acționează prin modularea cailor de semnalizare intracelulară, favorizarea apoptozei celulelor tumorale, stimularea diferențierii celulare și inhibarea angiogenezei și metastazării.
- Studii epidemiologice sugerează un posibil rol protector al vitaminei D împotriva anumitor tipuri de cancer, cu riscuri reduse la nivele serice crescute ale 25-hidroxicolecalciferol.

Neuroprotecție:
- Calcitriolul reduce nivelul ionilor de calciu în celulele nervoase, protejând astfel împotriva neurotoxicității.
- Oferă protecție antioxidantă și inhibă producția excesivă de oxid nitric în context inflamator.
- Stimulează procesele reparatorii și acționează ca imunosupresor la nivelul sistemului nervos central.

Demență și Boala Alzheimer:
- Deficitul de vitamina D este asociat cu un risc crescut de demență senilă și boală Alzheimer.
- Studii au arătat că persoanele cu nivele reduse de vitamina D au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta demență și boală Alzheimer comparativ cu cele cu nivele normale ale vitaminei.

Concluzionând, Vitamina D, sau "Vitamina Soarelui", nu doar echilibrează nivelul de calciu, ci joacă un rol crucial în modularea imunității, protecția antitumorală și neuroprotecție, evidențiindu-se ca un element esențial în menținerea sănătății și prevenirea unor afecțiuni grave.

2000 UI SAU 500 UI?

Indiferent de vârstă, menținerea unui nivel optim de vitamina D ar trebui să fie o preocupare pentru fiecare dintre noi. Astfel, cele două formule de vitamina D3 de la Secom® furnizează doza optimă pentru orice categorie de vârstă, de la cei mai mici la cei mai în vârstă membri ai familiei. Vitamina D3 sub formă lichidă are o concentrație de 500 UI/8 picături, cantitate suficientă pentru o dezvoltare armonioasă, în timp ce capsulele gelatinoase moi conțin vitamina D3 în doza de 2000 UI/1 capsulă, influențând pozitiv procesele celulare la nivel osos, muscular, nervos și imunitar.

 

 

 

 

 

© Copyright Minutul de Sanatate